Revoluția mașinilor chinezești: jumătate dintre europeni sunt gata să își ia o mașină ‘made in China’ – dealerii tradiționali intră în panică
În ultimele luni, mai multe studii și analize au ajuns la aceeași concluzie incomodă pentru industria auto europeană: în jur de jumătate dintre consumatorii europeni nu mai exclud ideea de a-și cumpăra o mașină chinezească la următoarea achiziție.
La Auto China 2026, consultanța Horváth a prezentat date care arată că „fiecare al doilea consumator european este deschis să cumpere o mașină chinezească ca următoarea mașină”, cu un potențial de cotă de piață de 15–25% pentru brandurile chineze în Europa în următorii câțiva ani.
În paralel, un sondaj separat bazat pe 4.400 de respondenți din Europa arată că ponderea celor „interesați de industria auto chineză” a crescut la 55%, față de 43% la finalul lui 2023, iar proporția celor care ar „refuza total” un brand chinez a scăzut de la 46% la 21% în doi ani.
Ceea ce, acum câțiva ani, părea de neimaginat – europeni dispuși să treacă peste prejudecăți de origine și să aleagă BYD, Chery, Geely sau Leapmotor în locul unui brand european consacrat – devine rapid noua normalitate.
1. Cifrele din spatele titlurilor: ce arată, concret, sondajele
1.1. Auto China 2026: „every second European consumer is open to buying a Chinese car” La salonul Auto China 2026, Euronews a citat declarația lui Georg Mrusek, expert auto și China la Horváth, conform căruia „fiecare al doilea consumator european este deschis să cumpere o mașină chinezească ca următoarea mașină”.
Analiza Horváth menționată acolo arată că brandurile chineze au ajuns deja la cote de peste 10% în anumite piețe europene (Norvegia, Regatul Unit, Italia), iar în segmentul de vehicule electrice cu baterie (BEV) au circa 14% din piață la nivel european.
În același timp, un post oficial Horváth din februarie 2026 sintetizează patru concluzii cheie, una dintre ele fiind „growing openness toward Chinese OEMs: over half of European consumers can imagine buying a Chinese vehicle”, adică peste jumătate dintre consumatorii europeni își pot imagina să cumpere o mașină de brand chinez.
Cu alte cuvinte, nu vorbim doar de un buzz de târg, ci de un trend măsurat pe mai multe piețe și confirmat de consultanți care lucrează direct cu marii constructori auto.
1.2. Studiul Horváth & Bernstein: 55% deschidere, doar 21% respingere totală Un alt material, care rezumă un studiu Horváth analizat de Bernstein, arată că 55% dintre europenii chestionați sunt „interesați de industria auto chineză” și iau în calcul un brand chinez în viitor, față de 43% la sfârșitul lui 2023.
În aceeași perioadă, procentul celor care „respingeau complet” ideea de a cumpăra o mașină chinezească a scăzut dramatic, de la 46% la 21%, ceea ce arată o schimbare de percepție mult mai rapidă decât se așteptau mulți analiști.
Studiul mai arată că deschiderea este cea mai mare în sudul și estul Europei: în Spania și Ungaria, 75% dintre respondenți au declarat că sunt gata să ia în calcul un brand chinez, în timp ce în Italia procentul este de 64%.
Chiar și în piețe „dure” precum Germania, interesul crește: până la 46% dintre respondenți declară acum că sunt deschiși să ia în calcul o mașină chinezească, deși achiziția efectivă rămâne, deocamdată, mai conservatoare.
1.3. Alte studii: de la „mai deschiși decât anul trecut” la „premium chinezesc = premium european” Un sondaj pe peste 8.000 de consumatori din opt țări europene (Belgia, Danemarca, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveția, Marea Britanie) arată că 38% dintre respondenți sunt „mai deschiși decât anul trecut” să cumpere o mașină electrică chinezească, iar aproape jumătate consideră că brandurile chineze oferă „valoare bună pentru bani”.
În plus, 40% dintre respondenți sunt de acord că „EV-urile premium chinezești sunt la fel de bune ca rivalii lor occidentali”, ceea ce lovește direct în poziționarea tradițională a brandurilor europene bazate pe „calitate și inginerie superioară”.
2. De ce se încălzesc europenii la ideea de mașină chinezească
2.1. Preț și valoare pentru bani Unul dintre motivele dominante identificate în studii este percepția de „valoare bună pentru bani”: aproape jumătate dintre europenii chestionați consideră că mașinile chinezești oferă un raport preț–dotări mai bun decât rivalii tradiționali.
La același buget, un crossover sau un sedan electric chinezesc vine adesea cu baterie mai mare, autonomie declarată superioară, interior complet digital și ADAS mai bogat decât un model european de volum.
Consultanța Inovev, citată de Reuters, arată că în 2025 brandurile chineze au reușit să se poziționeze, în unele cazuri, cu prețuri cu circa 10.000 de euro mai mici decât competitorii europeni comparabili, mai ales în segmentele de compacte și crossovere electrice.
Această diferență de preț, combinată cu dotările bogate, devine foarte greu de ignorat pentru un cumpărător care se uită la rate lunare, nu la „orgolii de brand”.
2.2. Tehnologie, baterii și „feeling de smartphone” Al doilea motiv major este tehnologia: europenii percep din ce în ce mai mult mașina ca pe un „smartphone pe roți”, iar brandurile chineze sunt văzute drept foarte agresive pe zona de baterii, infotainment și integrare digitală.
La Auto China 2026, producători ca BYD, Chery, Geely, Xiaomi, XPeng au prezentat o gamă impresionantă de EV-uri cu ecrane uriașe, integrare nativă cu aplicații mobile, actualizări over‑the‑air și funcții avansate de pilotare asistată, inclusiv în segmente de preț pe care brandurile europene le ocupă cu oferte mai modeste.
Studiile de percepție arată că, odată ce consumatorii „experimentează” un astfel de produs (test drive, mașină de flotă, car‑sharing), scepticismul inițial legat de origine se estompează rapid, iar judecata se mută pe performanță, confort și integrări digitale.
Pe scurt, brandul contează mai puțin, experiența și „feature‑urile” contează mai mult.
2.3. Tinerii și Nordicii – avangarda deschiderii către China Atât studiul de 8.000 de respondenți, cât și analiza Horváth subliniază că tinerii și locuitorii din țările nordice sunt cei mai deschiși către EV-uri și către branduri chineze.
În rândul actualilor șoferi de EV, 53% declară că sunt mai receptivi la producătorii chinezi decât erau cu un an în urmă, iar în rândul tinerilor sub 30 de ani, procentul celor care își pot imagina să cumpere o mașină chinezească este semnificativ peste media populației.
Nordicii – în special Suedia și Danemarca – au deja o pondere mare de vehicule electrice și un ecosistem foarte matur de încărcare, ceea ce îi face mai receptivi la inovațiile venite „din afară” și mai puțin atașați de brandurile tradiționale termice.
Când mobilitatea este deja electrică, întrebarea nu mai e „trec sau nu la EV?”, ci „ce EV îmi oferă cel mai bun pachet la banii mei?”, iar aici brandurile chineze încep să fie invocate natural.
3. Cum arată în realitate prezența chineză pe drumurile europene
3.1. Cote de piață: 6% din vânzările totale, 14% din BEV Datele Inovev citate de Reuters arată că, în 2025, brandurile chineze au ajuns la aproximativ 6% din vânzările totale de autoturisme din Europa, dublu față de 2023.
În anumite piețe, cota lor este mult mai mare: 14% din vânzările auto totale în Norvegia, 11% în Regatul Unit și aproximativ 9% în Spania și Italia.
În segmentul BEV, ponderea chinezilor este și mai pronunțată: aproximativ 14% din toate vehiculele electrice cu baterie noi înmatriculate în Europa sunt produse de branduri chineze, conform datelor prezentate de Horváth la Auto China 2026.
Aceste cifre susțin afirmațiile privind „potențialul” de 15–25% cotă de piață în următorii ani și arată că deja nu mai vorbim doar de planuri pe hârtie, ci de un proces în desfășurare.
3.2. Diferențe mari între țări: de la entuziasm la scepticism În timp ce sudul și estul Europei (Spania, Italia, Ungaria) par foarte deschise – cu până la 75% dintre respondenți dispuși să ia în calcul un brand chinez – piețe precum Germania și Franța rămân mult mai prudente, atât în sondaje, cât și în vânzări efective.
Chiar și așa, interesul crește: în Germania, aproape jumătate dintre respondenți declară acum că sunt „interesați” de branduri chineze, iar rapoartele DAT arată că 65% dintre cumpărătorii de mașini noi au observat prezența mașinilor chinezești pe șosele și în presă.
Pe scurt, chinezii au deja „vizibilitate” în majoritatea piețelor, dar conversia către vânzări este mult mai rapidă în țările unde prețul cântărește mai mult decât atașamentul la un brand istoric.
4. De ce intră dealerii și brandurile tradiționale în panică
4.1. Eroziunea „premiumului european” Timp de decenii, brandurile europene – de la generaliste la premium – au vândut nu doar mașini, ci și o poveste: inginerie superioară, calitate, siguranță, design, „heritage”.
Studiile recente arată însă că această moștenire nu mai este un „cheat code” garantat: consumatorii devin mai sceptici, cer dovadă de valoare „aici și acum”, iar brandurile noi pot construi în câțiva ani un capital de încredere similar, dacă produsul livrează.
Faptul că 40% dintre respondenții unui sondaj european consideră că EV-urile premium chinezești sunt „la fel de bune ca rivalii lor occidentali” este un semnal de alarmă direct pentru Mercedes, BMW, Audi, Volvo sau alte mărci poziționate pe zona superioară.
Dacă premiumul tehnic și experiențial se democratizează, brandurile europene trebuie să justifice altfel primele de preț pe care le cer.
4.2. Războiul de preț – un teren pe care Europa pleacă din dezavantaj Raportările Inovev și analizele citate de Reuters subliniază că, în special în segmentele EV de volum, multe modele chineze sunt cu mii de euro mai ieftine decât rivalii europeni comparabili, fără să fie percepute ca „low cost”.
În același timp, costurile de producție în Europa sunt mai ridicate, iar investițiile masive în electrificare, reglementările stricte și presiunile ESG fac dificilă o contraofertă agresivă de preț pe termen lung.
Concret, un dealer european care vinde un EV european de volum cu o anumită marjă se poate trezi că, la aceeași rată lunară, un brand chinez oferă un model mai dotat, cu autonomie mai mare și tehnologie mai actuală – exact ceea ce caută un client pragmatic.
5. Cum se apără brandurile și dealerii europeni
5.1. Contra-ofensiva: modele noi, alianțe și producție locală Analizele publicate de Forbes și alte surse subliniază că marii producători europeni pregătesc o contra-ofensivă: platforme electrice noi, modele entry‑level EV mai ieftine, parteneriate cu firme de baterii și, paradoxal, alianțe cu producători chinezi pentru a reduce costurile.
În același timp, se lucrează la software, la ecosisteme digitale și la servicii de mobilitate (abonamente, leasing flexibil, servicii de conectivitate) care să re-creeze un diferențiator față de competiția pur „hardware”.
Pe partea de distribuție, unii importatori și dealeri caută să devină reprezentanți oficiali ai brandurilor chineze, în loc să le concureze frontal, mizând pe un portofoliu mixt (branduri europene + branduri chineze) care să le protejeze veniturile indiferent cine câștigă războiul de branduri.
5.2. Ce rămâne ca avantaj pentru europeni Analizele Bernstein și Schmidt Automotive, citate de Forbes, susțin că brandurile europene nu sunt condamnate: au încă avantaje importante în rețele de service, calitate percepută, siguranță dovedită, experiență în reglementări și relații istorice cu flote și companii de leasing.
În plus, brandurile premium germane rămân etalon pentru mulți cumpărători, în special în segmentele de lux și performanță, iar programele de certificare a vehiculelor rulate și serviciile post‑vânzare bine puse la punct rămân un atu greu de replicat rapid.
6. Ce înseamnă pentru cumpărătorii europeni: oportunitate sau capcană?
6.1. O ofertă mai bună, dar și mai complexă Pentru un cumpărător european, explozia brandurilor chineze înseamnă în primul rând mai multă alegere și, în general, oferte mai bune: prețuri mai competitive, dotări mai bogate, baterii mai mari, tehnologie mai nouă.
În același timp, decizia devine mai complexă: trebuie să evaluezi nu doar mașina, ci și stabilitatea brandului, calitatea rețelei de service, disponibilitatea pieselor și valoarea de revânzare într-o piață care se schimbă rapid.
6.2. Riscuri reale: after‑sales, recall‑uri, retrageri de piață Riscurile principale țin de after‑sales: dacă un brand chinez decide să își schimbe strategia, să se retragă dintr-o țară sau să își restructureze rețeaua, proprietarii pot rămâne cu o mașină greu de întreținut, cu piese scumpe sau greu de obținut.
În plus, creșterea complexității software și a ritmului de lansare a modelelor noi poate duce la recall-uri complexe sau la situații în care un model devine rapid „vechi” din punct de vedere tehnologic, afectând valoarea de revânzare.
- FAQ – întrebări frecvente despre apetitul europenilor pentru mașini chinezești Chiar „jumătate dintre europeni” sunt gata să cumpere o mașină chinezească? Nu în sensul că o vor cumpăra mâine, ci în sensul că „își pot imagina” sau „sunt deschiși” la ideea de a alege un brand chinez la următoarea achiziție.
Studiile Horváth și sondajele analizate de Bernstein arată între 50% și 55% deschidere declarată, cu o scădere masivă a celor care resping complet ideea (până la 21%).
În ce țări din Europa sunt oamenii cei mai deschiși la branduri chineze? Sondajele arată cea mai mare deschidere în sudul și estul Europei: în Spania și Ungaria, 75% dintre respondenți au declarat că sunt pregătiți să ia în calcul o mașină chinezească, iar în Italia – 64%.
În țările nordice, acceptarea este de asemenea ridicată, dar legată puternic de adoptarea generală a EV-urilor.
Cât de mare este, de fapt, prezența chinezilor pe piața europeană? În 2025, brandurile chineze au ajuns la aproximativ 6% din vânzările totale de autoturisme din Europa și aproximativ 14% din vânzările de vehicule electrice cu baterie.
În anumite țări, cota lor a depășit deja 10–11% din vânzările totale (Norvegia, Regatul Unit), iar trendul este ascendent.
De ce sunt brandurile chineze percepute ca un risc pentru producătorii europeni? Pentru că intră agresiv cu prețuri competitive, tehnologie avansată și ritm rapid de inovație, erodând diferențele de „premium” pentru care brandurile europene cereau prețuri mai mari.
Dacă această tendință continuă și este dublată de producție locală în uzine europene, brandurile chineze pot ajunge la cote de piață de 15–25% în câțiva ani.
Ce ar trebui să facă un cumpărător european care se uită la o mașină chinezească? Să analizeze nu doar prețul și dotările, ci și rețeaua de service locală și reputația brandului.
Să urmărească politicile de garanție, update-urile software și istoricul de recall-uri, la fel ca la orice brand.
Să ia în calcul valoarea de revânzare și scenariul în care brandul își schimbă strategia în Europa.